José Hernández: unsprezece refuzuri înainte de selecția NASA
Dincolo de moment · sinteză editorială
Caz documentat · sinteză editorială la persoana a treia, cu surse. Nu este o mărturie trimisă de persoanele prezentate.
Context
În copilărie, José Hernández schimba școlile pe măsură ce familia urma muncile agricole sezoniere între Mexic și California. Părinții insistau să învețe zilnic. La zece ani, i-a spus tatălui că își dorea să devină astronaut. [1]
Momentul decisiv
Ajuns inginer, Hernández a primit refuz după refuz. După al șaselea, soția l-a încurajat să compare pregătirea sa cu a candidaților acceptați. A învățat să piloteze, a făcut scufundări și a acceptat o oportunitate de lucru în Siberia. [1]
Urmarea
După cum a povestit la College Board, a fost selectat la a douăsprezecea candidatură. NASA confirmă anul selecției: 2004. Hernández lucra la Johnson Space Center din 2001, în cercetarea materialelor, și devenise șeful unei ramuri a departamentului. [1][2]
De ce contează
În relatarea sa, încurajarea tatălui și întrebarea soției apar lângă efortul personal. Refuzurile au fost urmate de pregătire suplimentară și de oameni care l-au ajutat să vadă următorul pas. [1]
Sprijin și continuitate
Selecția a fost începutul unei alte etape. În 2009, la cinci ani după acceptare, Hernández a zburat cu Discovery ca specialist de misiune în echipajul STS-128, către Stația Spațială Internațională. Cronologia NASA leagă astfel inginerul de astronautul care a ajuns în spațiu. [2]
Notă editorială
Sinteză editorială din conversația publicată de College Board și cronologia NASA. Nu este o mărturie trimisă platformei și nu promite același rezultat pentru orice parcurs.